BBC: Ce se întâmplă în Polonia: o „lovitură de stat” sau „restabilirea statului de drept”? Conflictul dintre actuala putere și opoziția conservatoare capătă amploare: ambele tabere sunt antirusești

Criza politică din Polonia s-a agravat după suspendarea conducerii Tribunalului Constituțional și demersurile guvernului de la Varșovia pentru începerea urmăririi penale împotriva a doi dintre judecătorii instituției. Președintele Karol Nawrocki a anunțat consultări urgente cu reprezentanții tuturor partidelor parlamentare, în încercarea de a gestiona conflictul dintre actuala putere și opoziția conservatoare, relatează BBC.

sursa foto: Profimedia

Ministrul polonez al Justiției, Waldemar Żurek, care deține și funcția de procuror general, a anunțat că a solicitat ridicarea imunității judiciare a președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a adjunctului său, Bartłomiej Sochański, pentru a permite declanșarea procedurilor penale împotriva acestora. Cei doi au fost numiți în funcțiile de conducere în perioada guvernării partidului conservator Lege și Justiție (PiS), formațiune care s-a aflat la putere între 2015 și 2023.

„Acest tribunal a devenit o proprietate privată; trebuie să-i restabilim funcționarea corespunzătoare”, a declarat Waldemar Żurek, ministrul polonez al Justiției.

Conflictul s-a intensificat după ce judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a dispus suspendarea temporară a lui Święczkowski și a adjunctului său, preluând atribuțiile de conducere ale Tribunalului Constituțional. Decizia a provocat proteste în fața sediului instituției din Varșovia, unde au fost mobilizate unități speciale de poliție pentru a împiedica pătrunderea manifestanților în clădire.

Unii protestatari au încercat să treacă de barierele forțelor de ordine, iar trei persoane au fost reținute în urma incidentelor.

Sursa video – X/@aleksthgrt

Nawrocki convoacă partidele. Tribunalul Constituțional acuză o „lovitură de stat”

Conducerea contestată a Tribunalului Constituțional susține că Bogdan Święczkowski și Bartłomiej Sochański ocupă în mod legal funcțiile și respinge măsurile adoptate pentru înlăturarea lor.

„Toate persoanele care participă la aceste acțiuni comit infracțiunea de lovitură de stat”, a transmis Tribunalul Constituțional într-un comunicat.

Sursa video – X/@aleksthgrt

Premierul Donald Tusk a apărat demersurile guvernului, susținând că acestea urmăresc restabilirea funcționării sistemului judiciar după perioada în care Polonia a fost condusă de PiS.

„Restabilirea statului de drept este datoria noastră. După ani de anarhie sub guvernarea partidului Lege și Justiție, acest proces se dovedește dificil, uneori dureros, și necesită măsuri decisive. Nu există altă cale”, a scris Donald Tusk, premierul Poloniei, pe rețelele sociale.

În urma escaladării conflictului, președintele Karol Nawrocki și-a întrerupt deplasarea către Senegal, unde urma să participe la evenimente legate de Jocurile Olimpice de Tineret, și a revenit la Varșovia. Șeful statului a intrat în cursul nopții în sediul Tribunalului Constituțional, iar sâmbătă dimineață a denunțat public măsurile adoptate împotriva conducerii instituției.

„Ordinea constituțională a Republicii Polone a fost încălcată peste noapte, iar un organism constituțional al statului a fost preluat cu forța”, a transmis Karol Nawrocki, într-un mesaj publicat pe platforma X.

Sursa video – X/@DD_Geopolitics

Invocând o amenințare la adresa securității interne, Nawrocki a solicitat consultări urgente cu reprezentanții partidelor parlamentare, pentru „a stabiliza situația politică și a restabili ordinea constituțională”.

Disputa pentru Tribunalul Constituțional, începută în 2015. Experții contestă legalitatea suspendărilor

Conflictul privind Tribunalul Constituțional își are originea în schimbările operate după venirea la putere a partidului Lege și Justiție, în 2015.

Noua majoritate parlamentară a numit judecători în cadrul instituției, inclusiv în trei posturi care fuseseră deja ocupate prin numiri efectuate de legislativul anterior. Ulterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene au pronunțat hotărâri privind neregulile din procedurile de numire și independența Tribunalului Constituțional.

Instanțele europene au constatat probleme legate de caracterul independent și imparțial al instituției, iar guvernul condus de Donald Tusk a invocat aceste decizii pentru a justifica refuzul publicării unor hotărâri ale Tribunalului.

După preluarea puterii în 2023, Tusk a promis să elimine influența politică asupra justiției și să anuleze reformele controversate adoptate în timpul guvernării PiS. Demersurile sale au fost însă blocate parțial de președinții Andrzej Duda și Karol Nawrocki, ambii susținuți de PiS, care au utilizat dreptul de veto pentru a respinge unele inițiative legislative.

O nouă dispută a apărut în 2026, când Nawrocki a refuzat să primească jurământul a cinci judecători aleși de Parlament începând din luna martie, invocând presupuse nereguli în procedura de selecție. Printre aceștia se află Anna Korwin-Piotrowska, judecătoarea care a decis suspendarea conducerii Tribunalului și a anunțat că va exercita temporar atribuțiile președintelui instituției.

La începutul lunii octombrie, Comisia de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională, a recomandat ca judecătorilor desemnați să li se permită preluarea atribuțiilor, în pofida refuzului președintelui de a le primi jurământul.

Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, susține că Bogdan Święczkowski și adjunctul său trebuie să răspundă penal pentru că ar fi împiedicat judecătorii nou-desemnați să își exercite atribuțiile.

Măsurile guvernului au provocat însă critici inclusiv din partea unor juriști care s-au opus reformelor judiciare promovate anterior de PiS.

În septembrie, Donald Tusk îl nominalizase pe Maciej Berek, avocat și membru al guvernului său, drept candidat pentru un post de judecător la Tribunalul Constituțional.

Profesorul de drept Marcin Matczak, cunoscut pentru criticile sale la adresa partidului Lege și Justiție, a contestat temeiul juridic al suspendării lui Święczkowski, deși anterior îl descrisese drept cel mai slab președinte din istoria instituției. Matczak a susținut că înlăturarea acestuia nu are justificare juridică „din un milion de motive”.

„În opinia mea, acțiunile de astăzi împotriva Tribunalului Constituțional pun capăt atât acestui organism, cât și chestiunii statului de drept pentru următoarele două decenii. Forța de poliție înarmată și interpretările juridice care îi permit ministrului justiției să-l demită pe președintele Tribunalului Constituțional prin propria decizie vor avea consecințe grave asupra statului de drept pentru mulți ani de acum înainte”, a scris Marcin Matczak, profesor de drept, pe rețelele sociale.